Sf. Apostol Stefan – Obiceiuri din a treia zi de Craciun

Peste 400.000 de romani isi serbeaza onomastica astazi, cu prilejul sarbatorii Sf. Ap. Stefan. Data are o mare insemnatate atat pentru crestin-ortodocsi, cat si pentru greco-catolici. Reformatii, romano-catolicii, evanghelicii si anglicanii, in schimb, o marcheaza pe 26 decembrie, asadar cu o zi mai devreme.

 Cuvantul Stefan isi are originea in termenul grecesc Stephanos si inseamna „cununa” (cu care erau incununati invingatorii), „coroana”.

 Sf. Stefan este unul dintre cei sapte barbati deveniti diaconi, “plini de Duh Sfant si de intelepciune”, alesi de catre apostoli. Pentru ca propovaduia Cuvantul Lui Dumnezeu, fariseii l-au acuzat de blasfemie si l-au condamnat la moarte prin lovire cu pietre, in anul 33. In Noul Testament scrie ca Saul (cel care avea sa devina Sf. Pavel) a luat parte la judecata.

 Ramasitele pamantesti au fost descoperite in anul 417 si pastrate langa Templu, intr-o racla de lemn de Persia, dupa care duse la Constantinopol. Mutarea lor la Roma a survenit ca urmare a vindecarii Eudoxiei, fiica Imparatului Teodosie (posedata de duhuri rele).

 Astazi se crede ca moastele Sf. Stefan se afla in cripta Bisericii “San Lorenzo fuori le Mura”, din Roma, din anul 425.

 Traditii si obiceiuri

 Se crede ca Sf. Stefan ne apara de probleme de sanatate si de dusmanie. Totodata, el este un simbol al sporului casei.

 In Muntenia, gospodinele pregatesc Painicile lui Stefan din aluat asemanator cu cel de cozonac, pe care le ung cu miere.

  La multi ani tuturor celor care astazi isi serbeaza onomastica!